Judeţul Dâmboviţa este situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, la intersecţia paralelei 45° latitudine nordică, cu meridianul de 25,30° latitudine estică, având ca vecini: la vest judeţul Argeş, la est judeţul Prahova, la sud-est judeţul Ilfov, la sudjudeţele Giurgiu şi Teleorman, iar la nord judeţul Braşov.Suprafaţa judeţului este de 435,4 kmp, ceea ce reprezintă 1,7 % din suprafaţa totală a ţării, Dâmboviţa ocupând locul 37 din acest punct de vedere.

Relieful este diversificat, constituit din munţi, dealuri şi câmpii.Altitudinile cele mai mari se găsesc în Munţii Bucegi şi Leaota (Vârful Omu-2506 m, Vârful Leaota-2133 m), iar altitudinea cea mai mică se află în sudul judeţului, în comuna Poiana (128,9).

Teritoriul judeţului este străbătut de două râuri importante, astfel:

Râul Ialomiţa care izvorăşte din Munţii Bucegi şi are 10 principali afluenţi: (Bizdidel, Brăteiu, Crivăţ, Cricovul Dulce, Ialomicioara, Pâscov, Raciu, Răteiu, Slănic şi Vulcana);
Râul Argeş care izvorăşte din Munţii Făgăraş, având 2 principali afluenţi: (Dâmboviţa şi Sabarul).

Principalii afluenţi ai Sabarului sunt: Cobia, Cuparul, Neajlovul, Potopu şi Şuţa.

Sub aspect administrativ-teritorial, judeţul este compus din: Municipiul Târgovişte, reşedinţă de judeţ şi Municipiul Moreni, cinci oraşe (Fieni, Găeşti, Pucioasa, Răcari şi Titu), 82 de comune şi 360 de sate. Potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului, la data de 18 martie 2002, populaţia stabilă a judeţului Dâmboviţa era de 541.326 locuitori (133,5 locuitori/kmp), din care: 165.932 în mediul urban, 375.394 în mediul rural, 264.684 de sex masculin şi 276.642 de sex feminin.

Dintre comunele cu cel mai mare număr de locuitori s-au înregistrat:

I.L. Caragiale (9.091), Răzvad (8.406), Potlogi (8.400), Corbii Mari (8.357), Băleni (8.331), Dragomireşti (8.293), Dărmăneşti (8.015), care au şi problematică dinamică şi complexă din punct de vedere poliţienesc.

 

După libera declaraţie a persoanelor recenzate privind apartenenţa la o anumită etnie, structura populaţiei după etnie la recensământul din anul 2002 se prezintă astfel: români = 523499 (96,7 %), rromi = 16.239 (3 %), bulgari = 705 (0,13 %), maghiari = 435 (0,08 %), ruşi-lipoveni = 97, germani = 72, greci = 50, sârbi = 34, polonezi = 29, turci = 26, armeni = 22, ucrainieni = 21, alte etnii = 84 şi nedeclarată = 13.

 

Infrastructura judeţului se compune din: Autostrada Bucureşti-Piteşti (drum european) care tranzitează judeţul pe o lungime de 31 km + 922 m; 6 (şase) drumuri naţionale cu o lungime totală de 358 km +926 m (DN 1A cu 29 km + 320 m; DN 7 – 61 km + 221 m, DN 61 – 31 km + 508 m, DN 71 – 102 km + 209 m, DN 72 – 62 km + 872 m, DN 72A – 40 km + 874 m) si 132 de drumuri comunale cu o lungime totală de 604 km + 260 m.

De asemena, judeţul este tranzitat şi de o reţea de cale ferată pe rutele: Bucureşti, Titu, Găeşti, Piteşti; Titu, Târgovişte, Pucioasa, Fieni, Pietroşiţa şi Târgovişte, Mija, I.L. Caragiale, Ploieşti.

Cercetările arheologice desfăşurate pe teritoriul judeţului Dâmboviţa au demonstrat o continuitate a convieţuirii pe aceste meleaguri. Mărturii în acest sens sunt descoperirile care datează încă din paleoliticul inferior (satele Ioneşti şi Puntea de Greci din com. Petreşti), din paleoliticul superior (comunele Potlogi, Morteni şi Butimanu), din perioada neoliticului (comunele Văcăreşti, Corbii Mari şi altele). Practic din fiecare perioadă a istoriei sunt consemnate descoperiri arheologice.

Începând cu secolul al XIV-lea principalele probleme economice, politice şi militare se concentrează la Târgovişte, devenită reşedinţă domnească şi capitala Tării Româneşti în anul 1396, când Domnitorul Mircea cel Bătrân a mutat aici capitala de la Curtea de Argeş din judeţul limitrof.De-a lungul timpului, pe tronul voievodal au urcat o serie de mari domnitori cum ar fi: Radu cel Mare (1495-1508), care a fost protectorul primelor tipărituri, Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476), figură fascinantă a istoriei noastre care a fost asociată cu personajul Dracula, celebrul cărturar Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu fiind cel care a realizat pentru prima dată în anul 1600 unirea celor trei principate române, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu după a cărui moarte reşedinţa domnească a fost mutată la Bucureşti, unde se afă şi în prezent. În casa construită de Constantin Brâncoveanu pentru fii săi, funcţionează astăzi Muzeul Naţional al Poliţiei Române.

Monumente istorice:

             Ruinele cetăţii de la Târgovişte şi Turnul Chindiei;
             Biserica Mare a Curţii Domneşti;
             Mitropolia Târgovişte;
             Mânăstirea Dealu;
             Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti;
             Muzeul Scriitorilor;
             Muzeul de Arheologie şi altele;

Municipiul Târgovişte este oraşul din ţară cu cele mai multe biserici (18).

În oraşul Târgovişte, Poliţia a luat fiinţă încă din vara anului 1831, atribuţiile Poliţiei fiind mai bine fixate în 1832 prin Regulamentul de Organizare a Sfaturilor Orăşeneşti unde se specifică faptul că, în sarcina Poliţiei intra:

-paza bunelor rânduieli şi ordinea obştii;

-eliberarea biletelor de drum pentru locuitorii care vroiau să meargă în alte localităţi, precum şi

-legalizarea unor acte şi înscrisuri.

Cu timpul, sarcinile Poliţiei târgoviştene se diversifică, astfel că în anul 1861 în subordinea şi răspunderea sa intră:

-serviciul de stingere a incendiilor;
-personalul celor cinci bariere ale oraşului (Bucureşti, Piteşti, Câmpulung, Suseni şi Podul Mihai Vodă);
-întocmirea catagrafiei;
-aducerea la îndeplinire a hotărârilor judecătoreşti;
-rezolvarea unor pricini dintre locuitori (bătăi, certuri);
-încasarea amenzilor;
-înmânarea de citaţii;
-supravegherea alegerilor;
-aplicarea sechestrului judiciar;
-supravegherea respectării regulamentelor de construcţie pentru clădiri şi împrejmuiri şi
-închisoarea oraşului.

 

Personalul Poliţiei oraşului Târgovişte era format

            - un şef; 
            - un ajutor;
            - patru epistaţi;
            - un îngrijitor al temniţei;
           - doi dorobanţi călare;
           - trei dorobanţi pedeştri;
          - un căprar de dorobanţi şi un şef al biroului servitorilor.

 

Sediul instituţiei consta dintr-o singură încăpere dotată cu o masă, un dulap, călimări, scaune şi un dulap pentru arhivă, iar în perioada 1860-1864 a purtat denumirea de Prefectura Poliţiei Oraşului Târgovişte.

Poliţia oraşului Târgovişte în anul 1912 era condusă, de Grigore Ştefu – licenţiat în drept, iar contabil-şef era Ştefan Al. Brătescu, fratele scriitorului Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti.

În perioada ocupaţiei germane din anii 1916-1918, Poliţia Oraşului Târgovişte şi-a continuat activitatea în condiţii grele şi a fost supusă umilinţelor ocupantului.

După primul război mondial, la Târgovişte a luat fiinţă, în cadrul Poliţiei, o brigadă specială de siguranţă ale cărei atribuţii constau în supravegherea şi combaterea curentelor extremiste care atentau la siguranţa statului.

Treptat competenţele Poliţiei se lărgesc, instituţia ocupându-se şi de problemele legate de evidenţapopulaţiei, circulaţia pe drumurile publice, controlul străinilor rezidenţi, etc, toate acestea fiind incluse înLegea de organizare a poliţiei din iulie 1929. Acum iau fiinţă detaşamente de poliţie la Găeşti, Pucioasa şi Titu-Gară, activitatea lor fiind coordonată de Poliţia oraşului Târgovişte care joacărolul de poliţie judeţeană.

Poliţiile din teritoriu erau organizate pe trei birouri: administrativ, judiciar şi desiguranţă.

a)Biroul administrativ se ocupa de probleme legate de: circulaţie, moravuri, mobilizare, servitori, evidenţa populaţiei, executări silite, funcţionarea localurilor publice.

b)Poliţia judiciară rezolva problemele legate de: crime, delicte, contravenţii, urmăriri, arestări.

c)Biroul de siguranţă se ocupa de rezolvarea problemelor legate de urmărirea mişcărilor şi indivizilor care puneau în pericol ordinea de stat şi integritatea teritorială a ţării.

La 22 ianuarie 1949, prin Decretul Prezidenţial nr. 25 s-a înfiinţat Miliţia, instituţie care făcea parte din cadrul Ministerului de Interne şi avea drept scop menţinerea ordinii publice pe teritoriul ţării, asigura munca paşnică, securitatea personală a cetăţenilor şi apărarea bunurilor statului şi ale poporului. Pe atunci oraşul Târgovişte şi împrejurimile făceau parte din regiunea Ploieşti.

Prin Legea nr.2 din 16.02.1968 a fost înfiinţat judeţul Dâmboviţa cu: municipiul Târgovişte reşedinţă de judeţ, 3(trei) oraşe (Găeşti, Moreni şi Pucioasa) şi 114 comune, iar prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România nr.1110 din 27 mai 1968 s-a stabilit delimitarea administrativ-teritorială a municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi organizarea unor oraşe ca municipii şi a unor comune ca oraşe în judeţul Dâmboviţa, astfel că prin acest act au luat fiinţă, oraşele Fieni şi Titu, judeţul Dâmboviţa având:

- un municipiu resedinta de judet – Târgoviste;
- 5 orase: Fieni, Gaesti, Moreni, Pucioasa si Titu, precum si
- 69 de comune.

 

În toate aceste localitati au fost înfiintate structuri ale militiei, respectiv:

-Militia Judetului Dâmbovita, organizata pe servicii, birouri si formatiuni;
-Militia Municipiului Târgoviste, organizata pe birouri si formatiuni;
-Birouri orasenesti de militie si
-posturi comunale de militie. 

În anul 1981 prin Decretul Consiliului de Stat al României nr.15/23.01.1981 au fost reorganizate judeţele: Călăraşi, Giurgiu, Ilfov şi Ialomiţa, iar în structura admnistrativ-teritorială a judeţului Dâmboviţa au trecut 7(şapte) comune (Butimanu, Niculeşti, Crevedia, Ciocăneşti, Tărtăşeşti, Brezoaele şi Slobozia Moară) din fostul judeţ Ilfov.

Miliţia a funcţionat până la 27 decembrie 1989 când, prin Decretul-Lege nr. 2 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale, denumirea de Miliţie s-a schimbat în Poliţie, rămânând ca armă a Ministerului de Interne. Aceasta a marcat practic începerea transformărilor structurale ale instituţiei, determinate de evenimentele desfăşurate în decembrie 1989.

 

Ultimele schimbări majore au avut loc în anul 2002 prin intrarea în vigoare a Legii nr.218 din 23 aprilie, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi a Legii nr.360 din 06 iunie, privind Statutul Poliţistului când s-a realizat demilitarizarea Poliţiei Române şi înlocuirea gradelor militare cu grade profesionale.

După anul 1990, structura administrativ-teritorială a judeţului Dâmboviţa a suferit modificări, astfel că în prezent aceasta cuprinde: 89 de localităţi, din care: 2 municipii, 5 oraşe şi 82 de comune.

Aceste modificări s-au reflectat şi în structura Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, fiind înfiinţate:

- Poliţia Municipiului Moreni prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor, ca urmare a declarării oraşului ca municipiu, prin Legea nr. 259 din 13.06.2003;

- Poliţia Oraşului Răcari prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor-începând cu data de 01.01.2006, ca urmare a declarării comunei ca oraş, prin Legea nr. 543 din 25.11.2004;

-2 (două) birouri de poliţie comunale:, Biroul de Poliţie Tărtăşeşti în anul 2003 şi Biroul de Poliţie Voineşti în anul 2003;

-7 (şapte) posturi comunale de poliţie:

a)- Vulcana Pandele în anul 2002(comuna a fost înfiinţată prin Legea nr.431 din 27.06.2002);

b)- Vlădeni în anul 2003(comuna a fost înfiinţată prin Legea nr. 170 din 05.05.2003);

c)- Râu Alb în anul 2005(comună înfiinţată prin Legea nr.542 din 25.11.2004);

d)- Raciu în anul 2005 (comună înfiinţată prin Legea nr.546 din 25.11.2004);

e)- Răscăeţi în anul 2005 (comună înfiinţată prin Legea nr.544 din 25.11.2004);

f)- Pietrari în anul 2005 (comună înfiinţată prin Legea nr.541 din 25.11.2004);

g)- Perşinari în anul 2005 (comună înfiinţată prin Legea nr.561 din 07.12.2004).